Al doilea Review and Herald d. 21. martie 1912
Dragostea iertătoare a lui DumnezeuDragostea iertătoare a lui Dumnezeu
Nici un creştin să nu se scuze pe el însuşi în păcat pe motivul că şi alte persoane care pretind că urmeaza pe Isus au comis aceleaşi erori. Păcatul tău nu este mai puţin atroce pentru că şi alţii s-au făcut vinovaţi şi datoria ta de netăgăduit este să-ţi mărturiseşti păcatul lui Isus Hristos, Celui care mijloceşte pentru tine. Nu pune povara deznădejdii tale pe umerii nici unei fiinţe umane. Ai un Mijlocitor, Isus Hristos, Cel Neprihănit. În zbuciumul sufletului tău du-te la El şi spune-I toate păcatele tale. Făgaduinţa este sigura: “Dacă ne mărturisim păcatele El este credincios şi drept ca să ne ierte de toate păcatele şi să ne curaţească de orice nelegiuire”. Ioan spune: “ Copilaşilor v-am scris aceste lucruri ca să nu păcatuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit avem la Tatal un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihanit”. “ Să nu păcătuiţi…”- aici este locul unde aduci asupra ta condamnarea când continui să păcătuieşti. Dar în puterea lui Hristos vei înceta să păcătuieşti. Orice rezervă a fost făcută pentru ca harul să rămână cu voi şi pentru ca păcatul să vă pară un lucru odios. Dar dacă cineva a păcătuit, să nu ajungă la disperare si să vorbească asemenea unuia care este pierdut pentru Hristos. ”Dacă cineva a păcătuit avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos Cel Neprihănit. Şi El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, şi nu numai pentru ale noastre ci, şi pentru ale întregii lumi”.
Ispitele vrăjmaşului vor veni. Să îi dăm lui avantajul de a darâma toate barierele, cedând o iota din cele mai stricte principii de integritate? Dacă cedăm în cele mici, o ispită va urma alteia, pană când ne vom duce în direcţia contrarie a celei mai simple declaraţii ale Cuvântului lui Dumnezeu şi urmând mintea şi voinţa lui Satana. Satana şi confederaţia lui de îngeri răi sunt mereu în alerta să vadă cum pot prinde si ruina sufletele care s-au aliniat sub steagul însângerat al Prinţului Emanuel. Ai alergat bine pentru un timp, ai gustat şi ai văzut ce bun este Domnul dar cănd ai căzut în păcat ai intrat în întuneric. Atunci când ai cedat ispitei ai încetat să priveşti la Isus, Autorul şi Desăvârşitorul credinţei tale. Dar mărturisindu-ţi păcatele, crede că Cuvântul lui Dumnezeu nu poate da greş pentru că El este credincios şi drept fată de ceea ce a promis. Este tot aşa de mult datoria ta să crezi că Dumnezeu va împlini Cuvântul Său, şi va ierta păcatele tale ca şi cea de a-ţi mărturisi păcatele. Trebuie să exersezi credinţa în Dumnezeu ca într-Unul care va face exact ce a promis în Cuvântul Său şi va ierta toate păcatele tale.
Cum putem să ştim că Domnul este într-adevar Măntuitorul nostru care ne iartă păcatul şi a dovedit ce este binecuvăntarea, harul, dragostea care este în El pentru noi? O, trebuie să credem Cuvântul Lui, implicit, cu spirit smerit si supus. Nu este nevoie să mergem indoliaţi şi tot timpul cu părere de rau, sub un nor al unei continue condamnări. Crede Cuvantul lui Dumnezeu, priveşte continuu la Isus, stăruind asupra virtuţilor şi îndurărilor Lui şi va fi creată o inima plină de oroare fată de ceea ce este rău. Vei fi printre cei care înseteaza şi flămânzesc după neprihănire. Dar cu cât mai aproape îl discernem pe Isus cu atât mai clar ne vom vedea defectele de caracter. Când ne vedem greşelile să le mărturisim lui Isus şi cu adevărată remuşcare a sufletului să cooperăm cu puterea divină a Spiritului Sfânt spre a depaşi tot răul. Dacă ne mărturisim păcatele, trebuie să credem că ele sunt iertate pentru că făgăduinţa este pozitivă. “ Dacă ne mărturisim păcatele El este credincios şi drept să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire” Să nu îl mai dezonorăm pe Dumnezeu prin a pune la îndoială iertarea Sa.
afsn nr:1 | |
afsn nr:2 | |
afsn nr:3 | |